Suntem civilizati si educati, mancatias
februarie 20th, 2009
Mai urmareste cineva blogul? Da, stiu, am tras chiulul. Ma tenta la un moment dat sa pun cateva chestii de umplutura, chestii care ma amuzau uneori, dar apoi am zis ca mai bine nu. Am avut cateva bloguri inainte si cand am facut blogul asta am hotarat sa nu postez nimic daca nu am ceva de spus. Sper sa imi fie cu iertare lipsa de pe blog 
Cu toate ca a trecut aproape o luna de cand nu am mai postat, in mintea mea au aparut in continuare intrebari. Chiar daca nu am timp, chef sau inspiratie ca sa scriu motorasul ma bazaie in continuare si ma tot pune sa intorc unele situatii pe toate partile. De ceva vreme a inceput iar sa apara in foreground un proces care incearca sa isi dea seama de ce toate lucrurile merg din prost in mai prost la nivel mondial. Totul merge inspre rau. Statul, cu toate ca exista doar virtual, vrea sa ne monitorizeze in continuu. Oamenii sunt tot mai destructivi. Toti incearca sa faca mai mult rau si mai putin bine. Toti incearca sa se impuna, sa duca intreaga civilizatie spre anarhie – si nu, nu ma refer doar la rockeri, emo si alte specimene ci la toti oamenii. Toti actioneaza spre binele lor, dar in suflet au anarhia. E perfect normal sa ne intrebam de ce sunt toti asa? E oare asta natura omului? Daca omul a fost facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, cum poate fi omul rau? Sau daca omul a aparut dintr-un accident al naturii si a evoluat dintr-o vietuitoare unicelulara pana la stadiul in care e acum, cum se face ca atitudinea lui anarhista se opune evolutiei care l-a creat? Oricum s-ar pune problema, ceva nu e bine. Ceva nu “pusca” cum trebuie. Totusi, nu e greu sa vedem ca oamenii nu se impaca intre ei si in continuu se duce o lupta – chiar daca una aparent pasnica.
Si totusi, daca nu e in natura noastra sa ne opunem bunului mers al lucrurilor de ce se intampla asta? De ce apar specimene cum ar fi punkerii sau blackerii care ajung chiar sa o spuna pe fata ca vor sa distruga tot? Cum s-a ajuns aici?
E o problema care ma macina de mult timp, dar in zilele trecute am reusit sa vad problema putin diferit, sa o inteleg putin diferit. Tind sa cred ca totul se leaga de modul complet gresit de a pune problema in ceea ce priveste societatea. Societatea a fost conceputa pe baza unor reguli formate de-a lungul timpului din morala sau din teoriile unor filosofi. Ca sa dau un exemplu, sa discutam despre libertate. Toti vor sa fie liberi, asa spun toti filosofii, si e partial adevarat. Fiecare om vrea sa traiasca in felul lui. E un punct de pornire care se gaseste in constitutia fiecarui stat civilizat. Toti oamenii sunt liberi si statul incearca sa protejeze libertatea individului. Totusi, pentru a evita problemele, libertatea individului trebuie limitata. De exemplu i se interzice individului sa ucida, sa fure etc. si e normal sa se intample asa. Toate legile se refera la protejarea libertatii. Toate legile incearca sa formeze un set de reguli care sa stea la baza unei functionari corecte si prospere a societatii. Cu toate astea treburile nu merg bine. De ce?
Stau si ma intreb, probabil ca orice om care isi pune intrebari elementare, de ce mi se spune ca sunt liber cand de fapt am interdictii? Sunt de acord ca trebuie impuse unele reguli pentru ca societatea sa functioneze, dar de ce mi se spune ca sunt liber? Daca nu am dreptul sa fur inseamna ca nu sunt liber, nu? Stiu, nu e moral sa fur, dar nu despre asta e vorba. E vorba de mine ca individ. Pot fi liber atata timp cat exista legi? Raspunsul e un NU clar. NU pot fi liber din moment ce exista legi care sa imi interzica sa fac unele chestii. Cu toate astea, legile protejeaza libertatea. Nu e asta un paradox? Adica ingradeste libertatea pentru a o proteja. Imi aminteste de o replica celebra gasita pe internet in mai multe situatii: “Fighting for peace is like fucking for virginity.” Exact asta e situatie in care suntem. Statul, chestia aia care nu exista dar care ne face viata un calvar, ne arunca intr-o colivie impreuna cu o gramada de alte specimene si apoi ne spune ca suntem liberi. Ne face viata amara si ne obliga sa stam in aceeasi colivie impreuna cu alte cateva miliarde de persoane carora le-a facut viata amara, si apoi ne tine din afara un discurs despre cat suntem de liberi.
Mie mi se pare jentanta situatia. Voua nu? Si in conditiile astea inca ne minunam ca sunt oameni care abia asteapta sa se opuna altor oameni. Statul nu exista. Nu ai cum sa te opui statului. Legile nu exista. Nu ai cum sa te opui lor. Ce iti ramane de facut? Trebuie sa ripostezi cumva pentr ca esti atacat, dar cum poti riposta daca atacatorul nu exista intr-o forma in care sa il poti ataca? Raspunsul e: nu se poate.
Si totusi, care ar fi solutia? Libertatea absoluta nu e o solutie fiabila si asta o poate confirma orice om capabil sa faca un rationament simplu. Libertatea limitata din nou nu e o solutie si asta o demonstreaza istoria de-a lungul catorva mii de ani. Deci libertatea nu functioneaza nici partial nici total. Ce ne ramane? Sa renuntam la libertate?
Stiu ca suna stupid, dar incep sa iau tot mai in serios aceasta posibilitate. Ma intreb cum ar fi daca intr-un stat nu s-ar mai porni de la ideea ca individul e liber. Cum ar fi daca omul s-ar naste direct intr-o societate in care libertatea absoluta e irevocabil scoasa din context? Cum ar fi daca omul s-ar naste si prin faptul ca s-a nascut ar primi drepturi de baza – ex. dreptul la viata, dreptul la educatie etc. – dar fara a i se spune ca e un om liber. Cum ar fi daca intregul sistem legislativ, in loc sa se gandeasca ce anume poate limita, sa se gandeasca doar la ce poate permite?
Probabil multi deja stramba din nas. Nu suna bine sa ai un numar restrans de drepturi. Dar oare e mai bine sa fi educat pe principiul libertatii depline si de-a lungul vietii sa te lovesti in continuu de restrictii? Sau, ca sa ma exprim mai plastic, e mai simplu sa te nasti in libertate pentru ca de-a lungul vietii sa vezi in continuu cum apare cate un zid tocmai atunci cand ti-ai decis calea? Nu ar fi mai simplu sa te nasti intr-un loc in care de la bun inceput ti se prezinta autostrazile pe care poti circula si sosele pe care poti circula pentru a schimba autostrada si modul in care poti propune o sosea sau o autostrada noua?
Sau, ca sa trec putin de la utopic la real, nu ar fi mai bine ca in loc sa primesti amenda pentru o gramada de tampenii care, de fapt, nu afecteaza pe nimeni, sa primesti amenda doar daca s-a demonstrat ca modul in care te-ai abatut de la drumul prestabilit afecteaza in mod negativ pe cineva?
La cum e conceputa societatea acum, daca la 12 noapte am chef sa traversez prin mijlocul intersectiei primesc amenda. De ce? Pentru ca exista lege care imi interzice asta. Daca strada e goala si eu trec prin mijlocul intersectiei incurc pe cineva? In nici un caz. Cu toate astea sunt amendata pentru ca exista o lege care imi interzice asta. Nu ar fi mult mai normal in schimb sa nu existe nici o lege care sa-mi interzica asta? Nu ar fi mai simplu daca in cazul unui incident, doar daca se dovedeste ca actiunea care am inceput-o eu a dus intr-un mod clar la un eveniment neplacut, sa fiu tras la raspundere? Oare nu ar insemna asta sa am, practic, mai multa libertate decat in societatea conceputa acum?
Eu ma gandesc foarte serios la problema asta. Va recomand sa faceti la fel.
Posted in Life or something like it
Da. ai foarte mare dreptate.nu stiu ce sa zic eu gandesc altfel. eu sunt de parere ca totul are un scop . o sa studiez mai mult articolul tau este foarte interesant si o sa revin.
Personal cred ca te legi prea mult de material, si uiti ca acesta e temporar.
Mai uiti si faptul ca Iisus a zis: “Eu va voi face liberi”. In ce sens ? liberi fata de nimicuri, si fata de pacat.
Am meditat mult incercind sa inteleg ce a facut Iisus. Nu spun ca am inteles tot, dar o mica parte, cred ca am inteles.
Intr-o lume materiala trebuie sa discuti la nivel material ca sa poti face omul sa inteleaga. Iisus a venit si a dat pilde din viata reala, materiala, pentru a sublinia ceea ce e divin. Nu indraznesc sa ma compar cu Iisus, dar vreau sa spun ca mi se pare normal ca trebuie sa ma leg de partea materiala daca vreau sa schimb lumea intr-un mod pozitiv.
Am o parere lunga si contrara celor spuse de tine, sper doar sa o pot concretiza “pe hartie” (sau “pe internet” in cazul asta).
Mie imi place sa vad “the big picture” si iti recomand sa faci acelasi lucru. Tu cand spui “stat” te gandesti automat la statul nostru, adica la Romania. Ei bine, pe planeta exista sute de state. Fiecare stat conceput in alt fel. E drept, multe seamana, ideile care par a functiona sunt imprumutate si de catre vecini, dar o sa vezi diferente imense de la un stat european la unul african de exemplu. Pe vremea cand pe Pamant erau doar cateva milioane de oameni, era mai simplu sa iti doresti libertatea. Pentru ca era mai simplu sa gasesti un loc nepopulat in care sa o gasesti.
Cred ca stii si tu istorie, nu trebuie sa iti spun ca statele s-au format ca mijloc de protectie. Dar in ziua de astazi statul e mai degraba un mijloc de convietuire. O libertate absoluta a unui cetatean i-ar face viata mizerabila altui cetatean (cum bine ai spus si tu).
Insa exista totusi o libertate MARE pe care o ai, ca urmare a faptului ca esti liber: ai libertatea sa pleci. Ai libertatea sa te muti intr-un alt stat care crezi ca se potriveste mai mult intereselor tale. Daca nu ni s-ar spune de la inceput ca suntem liberi, ce s-ar intampla? Gandirea noastra ar fi cam la “obiect”. Daca ti se spune ca strada duce de la scoala acasa, nu te gandesti ca poate exista si ceva mai departe de scoala. Sper sa intelegi.
Poate nu putem face aici toate lucrurile pe care ni le dorim. Poate nu suntem de acord cu toate regulile impuse. Insa avem posibilitatea sa descoperim si alt mod de a trai. Nu iti interzice nimeni sa te documentezi, sa visezi, sa cauti o posibilitate care sa iti convina.
De obicei ingradirea drepturilor aduce cu sine alte chestii. De exemplu izolarea fata de lume. Imagineaza-ti ca tu ai fi un mare lider care se gandeste pentru binele poporului sau sa instaureze acest mod de a trai. Care ar fi cel mai mare pericol? Razvratirea. De unde poate porni razvratirea? De la a descoperi ca exista alternative. Cum se poate asta? Afla despre celelalte popoare. Solutia? Inchizi frumusel granitele, nimeni nu mai are voie sa intre, sa iasa, sau sa faca vreun schimb de informatii. Uite asa iti tii oamenii sub control.
Insa nu crezi ca ar fi mai bine pentru oameni sa decida singuri ce e bine pentru ei? Pentru ca statul le impune ce e bine pentru societate. Era o vorba “libertatea individului se opreste acolo unde incepe libertatea celuilalt”.
Inainte de a concepe un raspuns concret as vrea sa mentionez ca ceea ce am postat mai sus e doar o idee. Nu e un rationament dus pana la capat pentru ca momentan observ doar o tendinta care daca ar fi modificata ar fi mai bine pentru toti. Deci nu am un sistem bine pus la punct care sustin ca ar functiona. De fapt toata chestia asta e doar o utopie, pentru ca ar fi aproape imposibil de pus in practica.
Revenind, nu ma refer la Romania. Ma refer la orice stat pentru ca peste tot sunt aceleasi principii de suprimare a drepturilor, principii care ajung sa creeze conflicte. De fapt conflictele astea sunt motivul pentru care ar trebui creata schimbarea de care spun. Legea iti spune ca esti liber si in practica te trezesti ca nu ai dreptul sa faci nimic chiar daca logic multe chestii ti se interzic fara a avea o baza solida pentru asta. Modul in care e conceput intregul sistem (democrat, comunist sau oricare altul) e unul bazat pe blocaje, nu pe permisiuni. Nu te motiveaza sa actionezi, ci te obliga sa te opresti, te obliga sa nu te manifesti. Ti se spune o poveste frumoasa despre libertate si apoi esti ingradita de legi. E un conflict care il percepe orice om. Bineinteles, nu toti actioneaza si mare majoritate il accepta fara sa il judece si fara a cauta alternative – dar e un sistem gresit pentru ca genereaza un conflict intern care duce la conflicte externe imprastiate de-a lungul vietii.
Varianta de care spuneam intr-adevar suna ciudat, dar asta poate si pentru ca nu m-am facut inteles. Spui ca am libertatea sa fac orice, chiar si sa plec daca vreau, dar unde pot pleca fara sa ma lovesc de acelasi sistem de reprimare a individului? In orice stat ai merge se aplica legile sub aceeasi forma pentru ca de-a lungul timpului oamenii au hotarat ca asta e modul cel mai usor de a pastra linistea – oferi libertate deplina si apoi incepi sa pui blocaje in modul individului de a actiona. Deci, din nou, am dreptul sa fac orice dar modul in care e conceput totul imi interzice sa fiu liber. Am dreptul sa plec din Romania daca nu imi place, dar oriunde as merge se aplica acelasi tip de gandire, acelasi tip superficial de pastrare a linistii prin suprimarea drepturilor si prin interzicerea manifestarii omului.
Daca ar fi sa aplic chestia asta pe un stat, dupa cum spui, intr-adevar nu as avea nici o sansa. Asta o stiu, dar ceea ce vreau sa arat nu e o chestie practica. E doar o idee. Nimeni nu poate aplica in viata reala ceea ce spun pentru ca exista o gramada de piedici care apar. Prima piedica ar fi statele democrate care, in goana lor dupa libertate, elimina tot ce nu e democrat. M-as trezi cu un glont in cap inainte de a ma face inteles, pentru ca asa actioneaza democratia. Apoi ar mai fi obisnuinta. Oamenii s-au obisnuit cu ideea falsa ca sunt liberi si nu ar accepta un stil de convietuire radical diferit.
Referitor la exemplul care l-ai dat nu e valid tocmai pentru ca functioneaza pe acelasi principiu pe care functioneaza totul acum, si anume reprimare. Izolarea nu e solutia si in nici un caz nu e vorba de ingradirea drepturilor. Ceea ce spui nu se bazeaza pe puterea omului de a se manifesta ci pe ingradirea lui chestie care nu are sens pentru ca eu vorbesc tocmai despre partea opusa si anume libertatea deplina dar bazata pe permisiuni nu pe interdictii. Nu e vorba de un control al oamenilor. Controlul oamenilor se poate aplica doar in contextul actual in care exista nenumarate interdictii. In ceea ce spun eu nu exista un control al oamenilor ci o permisiune de manifestare in orice fel doreste omul cu conditia sa nu creeze conflicte. Eu ma refer la o societate care sa promoveze modurile de actionare pozitive, nu sa le reprime pe cele negative. Deci spun tocmai ca oamenii trebuie sa decida singuri ce e bine pentru ei. In conditiile actuale omului nu i se permite sa decida ce e bine pentru el. Sistemul actual trebuie schimbat, nu cel de care spun eu. Sistemul actual blocheaza iresponsabil individul.
Totusi, ca sa ma fac inteles o sa incerc sa fac un exemplu de implementare al sistemului de care spun. Gandeste-te la o zona complet izolata de ceea ce exista acum, de toate legile – inclusiv cele morale – si de toate tendintele societatii actuale. Gandeste-te cum ar fi daca omul de cand s-ar naste ar primi directive. Nu legi. Legile suprima. Directivele arata calea. De exemplu fiecare om ar fi educat, ar fi invatat sa actioneze pozitiv in orice situatie. Nu trebuie sa fie obligat la nimic, doar sa i se afiseze tendintele pozitive care le poate urma. Chiar dinainte de a se impune orice fel de directiva/drept/permisiuni, deja ar avea mai multa libertate decat are omul in conditia actuala.
In timp daca ar creste numarul indivizilor, in loc sa se aplice legi care sa ii interzica sa faca ceva s-ar aplica directive mai precise. De exemplu, in loc sa se aplice o lege care interzice/pedepseste furtul ar fi mult mai util sa se implementeze o directiva care sa indemne omul sa protejeze atat ceea ce e a lui cat si ceea ce e a altor indivizi. Fara pedepse, fara restrictionari. Doar directive, doar indemnuri. La fel s-ar putea forma directive sau drepturi pentru orice situatie.
Inevitabil la un moment dat ar aparea neintelegeri. Neintelegerile sunt inevitabile dar daca le tratam ca exceptii care trebuiesc corectate, nu ca actiuni care trebuiesc pedepsite, intreaga gandire si intregul mod de actionare se poate schimba. Daca in loc sa se aplice o lege care nu face altceva decat sa amplifice tendintele negative ale ambelor persoane (faptas si victima) s-ar judeca totul pe baza de respectarea directivelor si recuperarea exceptiilor, ar fi complet diferita situatia.
De exemplu daca se da verdictul “Xulescu a furat, trebuie sa plateasca X daune” victima ar fi motivata de faptul ca legea recunoaste vinovatia faptasului sa il urasca pe acesta (ceea ce se poate vedea foarte des) iar faptasul ar fi motivat sa poarte sentimente negative fata de victima datorita careia a ajuns sa aiba probleme. Daca in schimb cei doi ar trebui sa lucreze impreuna pentru a crea intre ei o relatie amicala care sa elimine situatia exceptionala care a aparut, sau cel putin una de recapatare a increderii reciproce la final toata lumea ar fi fericita. Daca in loc sa indepartam oamenii implicati intr-un conflict i-am determina sa se cunoasca mai bine si sa se respecte reciproc toata lumea ar avea de castigat.
Nu stiu cat e de clar pentru tine exemplul, dar daca te stradui putin cred ca poti prinde ideea. Modul actual de pedepsire a infractorului nu face altceva decat sa amplifice o stare negativa in ambele parti. In schimb daca s-ar pune problema in modul prezentat, adica sa nu existe pedepse ci doar actiuni care sa construiasca increderea si respectul reciproc totul ar decurge mult mai linistit.
Mentionez inca o data ca ceea ce spun e doar o idee. Sunt constient ca nu poate fi pusa in practica la nivel global, dar e o idee care consider ca trebuie studiata pentru ca chiar si doar studiul ideii poate avea foarte multe efecte pozitive. Chiar daca ceea ce spun nu devine principiu de functionare a societatii, daca doar cei care imi citesc blogul vor incepe sa faca o prioritate din construirea unei relatii de incredere cu cei care i-au gresit sunt convins ca in foarte scurt timp s-ar simti o schimbare radicala in cercurile in care acele persoane se invart.
Deci..pui prea multe intrebari.
Apoi, referindu-ma la prima parte, cand vorbesti despre libertatea extrem exprimata, cu rockeri si emo..a aparut datorita ingradirii libertatii, cand totul exista sub forma de tabuu si, ca si curentele literare, apar unul cu rationament opus celuilalt, era normal sa se intample asta.
Eu privesc “libertatea” si legislatia ca pe o cutie, ai limite si de iti dau cu capu de ea o spargi si deodata iesi la suprafata :-s .Ei bine statul nu vrea sa iti scoti capul din gaoace, k s-ar putea sa incepi sa gandesti ce se intampla mai departe..
Mi-a placut fraza “Fighting for peace is like fucking for virginity” , o alegorie superba
Agkelos, inteleg ce spui, dar e o viziune prea idealista, pentru ca porneste de la ideea ca oamenii s-ar putea intelege intre ei daca li s-ar da oportunitatea. Insa in lumea reala nu e asa. Oamenii nu sunt cu totii buni, si in general daca un om e genul care fura/ucide/alta chestie care e pedepsita in societatea actuala, arata ca nu va fi dispus la o “intelegere”. In al doilea rand, victima, cel furat sa zicem… nu va accepta cu atat de multa usurinta sa faca pace cu cel care l-a neindreptatit. Mai degraba isi va dori razbunare.
Cred ca nu mai are rost sa iti vorbesc despre criminali in serie. Cum ai putea sa ii opresti decat cu inchisoarea? Sau cum ai putea sa salvezi vietile nevinovate decat interzicand crima? Asta e, ti se ia libertatea sa ucizi. Dar pana la urma daca asta e o libertatea pe care ti-o doresti, atunci probabil ca nu meritai libertatea in primul rand.
Cat despre directivele de aparare… este greu pentru ca nu toti oamenii au acelasi nivel de putere fizica sau resurse materiale incat sa se poata apara adecvat. Daca ar fi asa, cu toii ne-am pune lacase superlock pe usi si n-ar mai trebui sa ne facem griji in privinta hotilor. Dar chiar si asa, cand este interzisa hotia, inca mai sunt destui. Cum ar fi daca n-ar fi interzisa? Daca n-ar fi nici o pedeapsa? Majoritatea ar incerca.
Eu ca cetatean al unui stat prefer sa renunt la libertatile mele (libertatea de a fura, de a ucide, bla bla bla), in schimbul SIGURANTEI. Adica nici eu nu fur daca nu fura nimeni de la mine. Asta e sistemul pe care merge societatea.
Si poate majoritatea societatilor fucntioneaza pe acelasi principiu (desi ai putea descoperi niste triburi africane cu alte valori), insa cred ca mai exista cateva insule pustii in lume.
Insa eu nu inteleg frustrarea asta… mie nu mi se pare deloc ca sunt ingradita de legi. Eu chiar vad o multime de alegeri pe care le pot face. Exemplul tau cu trecutul strazii in mijloc intersectiei noaptea nu mi se pare atat de deplasata… e un lucru care se face pentru siguranta ta. Oricand poate veni unul cu viteza mare pe care sa nu apuci sa-l vezi si sa dea cu masina peste tine. Si da, poate nu s-a intamplat DE DATA ASTA, dar o amenda te va face sa te gandetsi mai bine data viitoare.
Dupa cum am spus stiu ca nu poate fi pusa in aplicare treaba asta si sper ca intelegi ca si eu o iau ca o treaba strict ideologica. Totusi, incearca sa iti imaginezi ce s-ar intampla daca treburile s-ar schimba asa cum spun eu. Spui ca oamenii vor fi tentati sa faca rau in continuare. Se poate, nu spun ca nu e adevarat, dar in schimb spun ca lucrurile ar sta foarte diferit daca omul ar fi educat in loc sa fie restrictionat. Vorbesc de o schimbare radicala dar nu doar de una la nivel legal ci una la nivel de constientizare si educare a problemelor reale. Daca omul ar fi educat de mic sa gandeasca constructiv si daca intregul anturaj ar fi educat sa gandeasca constructiv, pe principiul care l-am prezentat mai sus, criminalitatea (de orice fel) ar scadea cu cel putin 99% pentru ca criminalitatea apare tocmai din cauza sistemului opresiv din care facem parte. NIMENI nu ar comite o infractiune daca ar fi EDUCAT sa respecte omul de langa el, daca ar fi educat sa gandeasca constructiv. Infractorii de care ne pazim nu au aparut pentru ca asa s-au nascut. Nimeni nu se naste infractor. Infractorii au aparut ca rezultat al sistemului actual care nu constientizeaza problemele reale si incearca sa pastreze linistea punand accent pe chestii inexistente, virtuale, in loc sa puna accent pe educare si pe crearea de relatii stabile, reale si constructive.
Stiu ca nu functioneaza ceea ce spun, dar nu functioneaza datorita modului in care am fost educati. Daca in schimb s-ar produce o schimbare radicala in modul de abordare a problemelor, in cel mult 100 de ani societatea bazata pe principiul mentionat ar putea exista. Daca incepand de azi toate statele si-ar schimba legile facand o prioritate din interactiunea oamenilor intr-un mod constructiv in detrimentul opresiunii si restrictionarii rezultatele s-ar vedea intr-un timp foarte scurt.
Exemplul care l-am dat e doar un exemplu. Nu ma deranjeaza sa trec pe la trecerea de pietoni, dar trebuia sa dau un exemplu ca sa inteleaga cititorul la ce ma refer
Nu ma deranjeaza sa trec pe la trecerea de pietoni, dar nu asta e problema. Problema e intregul sistem care restrictioneaza. Intregul sistem lucreaza atacand drepturile. De aici apare infractionalitatea. Infractionalitatea cu care ne luptam zi de zi nu e altceva decat un raspuns la atacurile legislative. Daca legea s-ar baza in schimb pe creatie, pe gasirea de solutii constructive, infractionalitatea ar fi taiata de la sursa iar atitudinile de care spui ca sunt un pericol real (si sunt in momentul de fata) nu ar fi altceva decat niste exceptii care, sunt convins, in unele zone ar fi doar teoretice fara nici un exemplu practic.
În primul rând, welcome back, dude! Ţi-am simţit lipsa. Referitor la ceea ce ai spus ai dreptate, dar nu prea văd cum ai putea schimba asta. Legi vor exista mereu, nu există regim politic perfect, e prea greu pentru mintea umană să creeze un sistem cu cât mai puţine probleme. Totul porneşte de la numărul nostru mare, de 6 mld. Cu cât sunt mai mulţi, cu atât e mai greu să controlezi masele, de asta apar multe restricţii.
Merci de primire! Am vrut sa mai scriu cate ceva dar timpul nu imi permite, asa ca scriu mai rar
Asa e. O schimbare ar fi foarte greu de facut daca nu imposibil. Cu toate astea nu trebuie sa eliminam situatiile utopice. Ceva utopic e intotdeauna extrem iar extremele sunt foarte bune de studiat pentru ca prezinta un punct de vedere diferit care ne poate ajuta sa ne largim putin orizonturile. Chiar daca nu schimb legile vreunui stat cu ce am scris mai sus, faptul ca cineva intelege ce vreau sa subliniez e suficient pentru ca oricine intelege ce vreau sa spun intelege si tendinta care ar trebui urmata pentru o viata mai buna
Hello dude, really welcome back! Io verificam blogu’ de 2-3 ori pe saptamana, cu toate ca nu primeam niciun mail
. Deci, la o chestiune din asta tre’ sa imi dau si eu neaparat cu parerea, ca altfel nu se poate.
Primul lucru care vroiam sa il zic: sa il lasi pe om sa decida singur ce vrea/ ce e bine pentru el, mi se pare o prostie in ziua de azi. In alte vremuri ar fi fost evident cea mai buna solutie. Dar azi, ar fi practic o crima. Si intr-un sistem, si in altul (respectiv, in cel actual si in cel de care zici tu, Agkelos) mi se pare libertatea real exprimata si acordata individului de a decide pentru el insusi e inconstienta. Cu mintea de azi, omul nu stie ce vrea. Adica, el nu realizeaza ca ceea ce vrea el nu e ceea ce de fapt ar vrea daca ar vedea lumea cu mitnea limpede si clara. Masele sunt manipulabile si maipulate, si de exemplu – daca ii dai la un om ales aleator de pe strada 50 de lei si cateva ore libere, du-te si mananca unde vrei tu: intre McDonalds si acasa mancare gatita, care ar fi probabilitatea ca acel om sa aleaga mancarea gatita ? Sper ca m-am facut inteles prin acest exemplu. Omul, dupa parerea mea, trebuie reeducat, trebuie saaiba o minte curata ca sa poata gandi clar si concis, si apoi sa i se ofere aceasta posibilitate.
Second thing: Vorbeam cu cineva vinerea trecuta, dupa jaful de la BT Manastur, despre jaf, si imi exprimam oarecum acordul, aveam o oarecare satisfactie ca s-a intamplat. De ce ? Evident, oricine ar zie – sunt hoti, trebuie prinsi. Dar eu m-am gandit – asta dovedeste clar ca sistemul e fragil, are “bug-uri” si oricand poate fi compromis. Exemplul clar ca exceptii exista, se pot manifesta si ca se manifesta- si asta tocmai pentru ca au restrictia. In plus, e si criza, oamenii n-au bani, n-au de mancare, cine stie. In definitiv, cine nu e motivat sa primeasca bani contra nimic ? Ganditi-va la Ocean’s 11, 12 sau 13
, Italian job, etc. Peste tot in lume sistemul e fragil. Si eu sunt aici perfect de acord cu Agkelos – e fragil pentru ca omului i se reprima un drept sau altul, in loc sa i se permita sa actioneze pozitiv, si atunci cand vede in ce gunoi se afla, incepe sa nu ii mai pese de restrictii, cui face rau, etc. Eh, cred ca instinctul de supravietuire se manifesta la diferite nivele 
.
In acelasi timp, mi se pare greu Agkelos, sa implementezi un astfel de sistem. Stiu ca ziceai doar ca o utopie, dar e totusi o idee si nu cred ca daca s-ar dovedi benefica ar fi prea greu de implementat. Totul depinde de niste neni/tanti de udneva foarte sus, care de fapt nu au nici un interes sa faca asta. De-aia e greu, nu pentru ca ar fi greu in sine. Modalitati sunt. Dar, pentru aia 4% care controleaza 95% din banii mondiali, nu prea merita un astfel de sistem, nu i-ar ajuta cu nimic, ba din contra. Dar, daca ar fi sa fie cineva acolo sus care sa vrea sa faca o societate mai buna, sunt 2 probleme mari: cum faci asta de la 0 (cea usoara) si cum faci asta pentru oamenii deja existenti, la care trebuie sa le schimbi mentalitatea casa poti pregati terenul pentru cei ce vor veni (cea mai putin usoara).
Anelle, apropo de ce ziceai – cui nu ii place sa plece altundeva…nu e chiar asa usor. Poate acolo unde ti-ar place sa mergi nu te primesc, altundeva nu vrei sa mergi, si asa mai departe. Si chiar daca te retragi in pustiu, sunt cazuri in care si acolo vei fi reprimat. Ca si “pustiul” ala apartine unui stat, si automat te supui acelor legi. Iar zone neocupate cu pamant fertil nu prea sunt, udne sa poti incepe de la 0, si daca totusi gasesti o insula, sigur o va cumpara ceva bastan mai devreme sau mai tarziu, ca deh, cui ii pasa ca este acolo un om care locuieste pe 100mp ? Insula e vanduta 100% si va trebui sa pleci.
Ma ganeam zilele astea ca sunt lucruri care la nivel concret individual nici macar nu tin cont de lege. Un exemplu banal, te duci la magazin ceri o piine ii dai banii, vanzatorul ia banii iti da piinea si apoi zie “2 lei 80″. Si tu spui “dar vi i-am dat, i-ati pus in casa”. El nu recunoaste, tu insisiti, etc. si uite asa se ajunge la conflict. E posibil desigur, vanzatorul sa fie bineintentionat dar grijului si chiar sa fi uitat, sau sa vrea sa te fenteze. Sau tu pe el
Oricum, pocinogul e facut, now what ? Ei, presupunind ca nu tu esti cel care vrea sa fenteze 
, ai 2 optiuni: ii mai dai vanzatorului 2,80 lei iei piinea si pleci, faci scandal – puncte puncte – ajungeti la tribunal. Ei, cine merge la tribunal pentru 2,80 lei ? Costuri peste costuri, timp si nervi pierduti, multi prefera sa mai dea 2,80 lei si sa scape ieftin. Chestii de genul acesta se intampla des, la tot pasul, si smecherii castiga si nu le face nimeni nimica. De ce ? Pentru ca legea care acopera asa ceva e ambigua, e la nivel inalt si nimanui nu ii merita sa isi piarda timpul. N-ar fi mai usor, in loc sa reprimi neincrederea, sa promovezi increderea de la om la om, in om ? Eu zic ca da.
Oriocum, personal sunt total de acord ca actualui sistem e un caca mare si nu va mai rezista mult. Nimeni (cine are posibilitatea desigur) nu face ceva pentru om in sine, cand vine vorba de bani. Sau sa nu zic nimeni ca sunt oameni destui. Dar la nivel social … nu intalnesti asa ceva. Statul nu da individului nimic, nici macar libertate. Si acolo udne da, da aparent dar ia de 10 ori la modul mai subtil din alt lco, in asa fel incat individul zice “Excelent, I made a great deal”. Cuvantul “democratie” provine din latinele “demos” = popor si “kratos” – conducere. Adica poporul conduce. Adica, mergem si alegem pe nenea X si asta inseamna ca noi conducem. Dar nenea X de acolo incolo poate face ce vrea. Deci, cuvantul democratie nu are nimic cu libertatea, decat pe hartie.
Observ o tendinta la majoritatea oamenilor de a duce toate lucrurile la extrem.
In primul rand: Confuzius, la exemplul tau cu vanzatorul s-ar intampla in realitate urmatorul lucru: vanzatorul ar inchide casa, si-ar numara banii, ar citi bonurile si ar descoperi ca intr-adevar celalalt i-a dat banii, i-ar cere scuze si ar merge mai departe. In cel mai rau caz, ar refuza sa-i dea banii, omul n-ar muri pentru 2,80 lei, in schimb nu doar ca nu ar mai calca in magazinul ala, dar si-ar sfatui toate cunostintele sa faca la fel. Vanzatorul ar avea mai mult de pierdut. In general in magazinele mari exista politica urmatoare: o reclama pozitiva va aduce macar un client in plus, o reclama negativa va indeparta cel putin 5 clienti. Pentru ca reclama negativa e mai puternica decat cea pozitiva.
In al doilea rand, in legatura cu ultimul tau paragraf. Lumea nu isi alege pe unul in frunte, ci pe mai multi. Cred ca ai auzit si tu de parlament. Presedintele nu poate face ce-l taie pe el capul. Exista si acolo niste restrictii. Apoi, o schimbare mare de legi, cum ar fi crearea unei noi constitutii, se poate vota doar printr-un referendum, adica cu participarea tuturor. Bineinteles, nu poti sa ii pui sa-si dea cu parerea pentru orice chestie. Cum ar fi sa se faca referendum pentru fiecare decizie care trebuie luata de guvern ? AR fi total absurd. In orice constructie sociala, utopica sau reala, cineva trebuie sa conduca, sa reprezinte. Tocmai pentru ca suntem asa multi. In Antichitate era altceva. Acolo democratia insemna ca toti cetatenii se adunau in piata publica si votau daca sunt sau nu de acord cu o lege. Dar acum in ce piata ar incapea 20 milioane de oameni?
Si nu putem garanta pentru cei care se afla la guvernare ca for face lucrurile in intersul nostru, insa spre deosebire de un altfel de regim, in democratie avem macar posibilitatea sa ii alegem. O sa ziceti acum ca nu prea avem ce alege. Dar adevarul e a intotdeauna sunt luati in considerare doar vreo 2-3 partide care au banii sa-si faca campanie. Cum ar fi insa daca i-am lua in considerare pe toti cei 15-16 candidati cati sunt de obicei?
Iti inteleg Agkelos punctul de vedere, sunt de acord cu el la nivel utopic, insa pentru mine utopiile sunt inutile. Interesante poate, dar inutile. In schimb prefer sa imi focalizez energia asupra realitatii.
Societatea nu e perfecta, insa daca vrem sa o schimbam trebuie sa ne gandim la un mod aplicabilin viata reala, nu cum ne-am dori noi sa fie daca am putea sa o luam de la zero.
Hello again!
Anelle, apropo de prima chestie pe care ai scris-o: si marmota ? Chiar crezi ca la un amarat de ABC sta cineva sa citeasca toate bonurile cu 5 clienti la rand ? Reclama negativa = sa il pui pe client sa astepte
. Apoi, chiar nu cred ca ar face asa ceva. Iar faza cu reclama negativa ce ai spus-o, cui ii pasa la un ABC de chestiile astea ? Un ABC e un magazin de bloc unde lumea merge ca n-are chef/timp sa faca piata, sa mearga la un supermarket, etc. Si pentru un client zalud care nu stie sa se organizeze in asa fel incat sa nu apara incidente de felul acesta, nu renunta 5 oameni la acel magazin. Pentru, ca genul asta de magazine ma refeream. Si sa nu mai vorbim de sueprmnarketuri unde ar durea o vesnicie si un pic sa numeri toate bonurile si sa faci casa. Plus, da clientul nu moare pentru 2 lei 80, dar eu ma refeream la un acz in care nu judeci asa: judeci ca si aceia sunt bani, e chestie de respect reciproc, de corectitudine, etc. Indiferent ca e vorba de 50 de lei, 1 leu sau 50 de bani. Nimeni nu sta sa numere bonuri si sa faca bilantul cand stau clientii la coada, unul trebuie sa cedeze. Si multi sarlatani se abzeaza pe chestia asta.
In al doilea rand, anul trecut a fost prima data in Romania ca am ales noi parlamentul direct. Si dupa cum presupun ca sti, exista republica prezidentiala, semi-prezidentiala si parlamentara. In cea parlamentara, parlamentul are primul cuvant, asa e in Romania acum. Dar la nivel concret, e clar ca nu e asa. parlamentul e format din 2 partide care – ca tot veni vorba – au radacina in acelasi loc, care se cearta de cateva luni incoace si nu reusesc sa lucreze impreuna, iar unul dintre ele e in avantaj pentru ca are in spate un presedinte tare-n tenis. En fin, exact despre asta vorbeam: teoretic, pe hartie, legile sunt corecte toti oamenii sunt egali in fata legii si toti sunt liberi. Practic, in societate, cei care au bani au puterea, conduc pe restul, decid libertatea maselor si indivizilor, si de aici incolo se vede haosul in care traim (nu doar in Romania). Gandeste-te la al doilea razboi mondial, cum a trecut Germania de la democratie la regim totalitar din cauza puterii unui singur om (aparent unul, ca avea multi altii in spatele lui). Sigur, exagerez putin si cum spui tu Anelle, e dus la extrem. Vroiam doar sa subliniez ca ce azi e adevarat poate maine sa nu mai fie, nu e bine sa ne bazam pe faptul ca e democratie si asta ne da libertate de gandire, actiune si asa mai departe. E valabil doar pe hartie: avem dreptul la vot, votam, unul, doi, 1000 de oameni – cati or fi, dar dupa aceea acei oameni odata ce au puterea, au si ei interesele lor si nu poti sti ce va urma. Sigur, nu poti sti in anumite limite, dar daca au libertate de miscare in anumite marje, ei se vor misca. Daca ii dai voie la un singur om libertate sa faca ce vrea la el in casa, poti fi sigur ca va face ce vrea. Si aici depinde de fiecare in parte sa stie ce e bine si ce nu e bine sa faca. Uita-te cati barbati isi bat nevestele, copii, vin beti acasa. Pentru ca nimeni nu ii controleaza pe toti sa vada chestiile astea. Dar, chiar ma gandeam serios la propunerea lui Agkelos, n-ar fi mai benefic sa ii dai dirctive omului exact ce sa faca ca sa fie totul ok. Sigur, ar fi putin de muncit, nu e asa simplu, dar interzicerea provoaca recul pentru ca in om exista tentatia interzisului. Ori, daca nici macar nu se pune problema interzicerii, ci mai degraba a unui set de reguli ce sa faci, nu ce sa nu faci, atunci neexsitand interzicere la nivel psihologic, omul va ajunge cu timpul nici macar sa nu isi mai puna problema tentatiei.
Iar un final, nu sunt deloc de acord ca utopiile sunt inutile. Utopia e un model de perfectiune care trebuie sa il ai ca scop, ca sa ajungi macar aproape de perfectiune. E ca si graficul functiei tangente daca sti, te epropii din ce in ce mai mult de el, dar nu il vei atinge niciodata. Dar te apropii, si asta e bine. Societatea nu e perfecta, exact cum spui, si nu va fi niciodata. Dar daca exista un model utopic dupa care sa te ghidezi, ai mereu ceva care sa te aduca la realitate atunci cand o iei razna. Evident, aplicat pe cazuri concrete nu la nivel ideal. un exemplu bun pentru chestia asta e Mahatma Gandhi, care a reusit sa elibereze India de sub dominatie engleza fara razboi. A facut cel mai simplu lucru la care multi ar fi ras cand ar fi auzit: s-a dus si le-a zis englezilor sa plece, pur si simplu. Uita-te la film, e destul de interesant.
Imi place Anelle ca te implici si discuti, nu renunti usor si participi activ. Ce bine ar fi daca toti am fi asa, sa ne punem rotiele in miscare in loc sa stam sa ne utiam la televizor. Sa participam activ la discutii, fara sa ne enervam cand cineva nu e de acord si sa renuntam. Keep it up!
Multumesc
Referitor la prima parte. Intamplator m lucrat la departamentul case al unui hipermarket si cunosc procedura standard. Se inchide casa. Asta tocmai ca nici casierii sa nu fie fraieriti (si ai fi uimit sa vezi de cate ori se intoarce un client si spune “nu mi-ati dat 100 000″ si tu ii zici “nici o problema, facem inchiderea si daca ies cu 100 000 in plus vi dau” … atunci se albeste si spune “ah, lasati, ma grabesc”. De obicei nu e vanzatorul cel care incearca sa fraiereasca
Tot intamplator mi s-a intamplat mie sa nu dau restul corect. E un lucru foarte normal, mai ales ca s-a schimbat leul si te mai incurci la leii noi cand esti obisnuit cu cei vechi. Desi politica era sa nu deschidem niciodata casa si sa dam banii fara sa facem inchiderea intai, eu am dat inapoi restul pentru ca am fost sigura ca eu am fost cea care a gresit.
Mi s-a intamplat si reversul medaliei… mi-am cumparat o revista, si in loc sa mi se dea restul de la 10 lei, mi s-a dat doar restul de 5 lei. Am stat 15 minute pana am convins-o pe vanzatoare ca mi-a dat restul gresit. Iar daca exista posibilitatea sa se inchida casa si sa se calculeze, as fi ramas. Bineinteles, fiind vorba de un chiosc de ziare, nu putea fi vorba de casa. Insa la un ABC exista. Deci putin probabil ca o astfel de greseala sa ramana nerezolvata, chiar si la un ABC. Eu in general nu am foarte mult tupeu, ncerc sa fiu politicoasa cu toata lumea, nu sunt genul care sa faca scandal. Poate sunt si putin timida. Deci cred ca pot sa fiu exemplul perfect avand in vedere ca nici macar eu nu m-am lasat fraierita si am putut sa stau sa imi sustin punctul de vedere. Si pana la urma cand a vazut femeia ca nu i-a mers a renuntat si mi-a dat banii inapoi. Deci se poate.
Despre democratie sunt de acord ca lucrurile nu sunt asa cum ar fi trebuit sa fie la noi, ca guvernul nostru nu e cel mai corect. Dar este vorba de cum lucreaza sistemul democratic… si in principiu ideea e buna, si nu doar ca e buna, dar e una dintre cele mai bune. Ma refer comparativ cu orice alt regim din istorie. Poate tara nostra nu e chiar cel mai bun exemplu de stat democratic care functioneaza, insa exista multe alte state pe care le poti lua ca exemplu.
Cat despre utopii, o sa iti raspund printr-un exemplu. Teoriile lui Marx si Engels despre comunism. Societatea reprezentata de ei e una utopica, iar ideea este una buna (am studiat ideologia lui Marx in facultate). Cu toate astea, comunismul pus in practica nu doar ca nu a functionat, insa a fost o idee foarte proasta. Din acest motiv pot sa spun ca nu e de ajuns sa te apropii de o idee utopica. Ori ajungi la ea, ori cauti ceva realist. Cred ca un mecanism social ar functiona MULT mai bine daca am lasa deoparte idealismul si am lua in considerare TOTI factorii. Acesti factori fiind: oamenii nu sunt cu totii buni si corecti, nu toti oamenii vor da totul atunci cand vine vorba de munca, nu toti oamenii se multumesc cu ceea ce le este dat, nu toti oamenii lucreaza in interesul altora cand vine vorba de interesele proprii. Si asa mai departe. Asta e motivul pentru care toate ideologiile utopice SUNT utopice. Pentru ca sunt modelate pe o populatie perfecta, deci sunt practic bazate pe ceva inexistent. Asa cum e de altfel si ideea lui Agkelos, care desi in teorie e buna, porneste de la ideea de a porni de la zero, ignorand cele 6 miliarde de persoane care exista deja pe planeta. Nu o sa functioneze niciodata. O teorie care sa functioneze si in practica trebuie sa porneasca de la ceea ce exista deja, nu de la ceea ce ne-am dori noi sa existe.
Daca pamantenii vor reusii sa colonizeze planete, atunci poate Agkelos isi va putea pune in aplicare ideea si ne va spune si noua daca functioneaza
Pana atunci insa nu ajuta cam la nimic sa ne gandim la ceea ce ar putea sa fie. In schimb am putea sa ne gandim la ceea ce am putea modifica la prezent, astfel incat viitorul sa “sune bine”. Asta se numeste dupa parerea mea gandire constructiva 
Mda…nu ma pot pune cu tine daca ai lucrat la case. Dar vezi, tu ai stat 15 minute s-o convingi pe aia, altul poate nu are timp, e mult mai timid ca noi (si eu sunt, si din motivul acesta de multe ori dau inapoi fara sa zic nimic ceea ce nu e bine deloc), zvarle cu 2,80 lei sau cat o fi pe fereastra pentru ca are, etc. Dar nici unul din motivele astea nu mi se pare bun pentru a putea zice ca modul in care se lucreaza la tarabele de ziare e bun. Respectiv, omul e exploatat la nivel destul de subtil: ceva de genul, daca vrei m-apuc sa calculez dar dureaza, sa sti. Si multi zic ca n-au timp, multi se simt jenati si pleaca…cand de fapt, asta e si ideea. Clientul sa renunte.
Ideea mea era, sa nici n use ajunga la asa ceva. Si nu zic ca teoria lui Agkelos e perfecta, e totusi doar o idee. Eu pledez – ca sa zic asa – pentru a re-considera tot sistemul si reconfigurarea lui. Sistemul actual, eprsonal, nu mi se pare ca functioneaza absolut deloc, ba din contra. Daca ar functiona, n-ar fi asa haos. N-ar fi criza de combustibil in USA pentru ca nu s-ar zvarli toti la masini care consuma 20%. E prea mare diferenta la nivelul de trai, in unele tari se moare de foame si altii se lafaie in piscine, limuzine si hoteluri de zeci de mii de euro pe noapte si arunca cu banii pe fereastra. Gandeste-te cata mancare se arunca la foodcourte-ul unui mall, cand altii nu au nici pe-o masea !?! Publicitatea a ajuns la un nivel la care omul nici macar nu mai cumpara pentru ca are nevoie, ci pentru ca pur si simplu simte nevoia sa cumpere indiferent daca are nevoie de ceva sau nu. Cel mai grotesc slogan pe care l-am auzit vreodata e cel de la Iulius Mall in care te invita direct sa cumperi: “nascut pentru cumparaturi”, nu e clar cine – tu sau el = mall-ul, important e ca trebuie sa cumperi, nu conteaza ce si cat. Personal, sunt amator de publicitate si imi place design-ul, dar nivelul la care a ajuns marketingul in ziua de azi mi se apre pur si simplu inacceptabil. E simplu sa zici “lasa omul sa decida pentru el” dupa ce i-ai bagat in cap Pepsi, Cola, MdDonalds, Prada si alte magarii de genul asta. Cand de fapt, singurele lucruri de care un individ are nevoie e u nacoperis cald deasupra capului si mancare.
Scuza-ma, dar un sistem din asta nu vei reusi niciodata sa ma confingi ca functioneaza !
Tie ti se pare ca tu personal cumperi doar de dragul de a cumpara? Pentru ca vad ca tu realizezi chestia asta. Si daca raspunzi “nu”, atunci urmatoarea intrebare: tu nu traiesti in aceeasi societate ca toti ceilalti? Ba da, doar ca ai un cap si il utilizezi. Cine pe cine opreste sa isi foloseasca capul?
Eu nu cred in asa zisa spalare pe creier a mass mediei. Educatia o primesti de acasa si de la scoala, cei mai importanti doi factori. In al doilea rand, cati oameni cunosti tu care se uita la reclame? Eu personal nu ma uit niciodata la reclame la televizor, daca e, schimb canalul. Cat despre afisele alea de pe strada nu ma afecteaza absolut deloc, rareori ma uit, si atunci cand o fac, se intampla din motive pur estetice. Niciodata nu imi amintesc sa-mi fi cumparat ceva doar pentru ca am vazut reclama. Sau sa imi cumpar ceva ce nu vreau.
Haosul nu isneamna pana la urma prea multa libertate?
Am spus de la inceput ca nu mi se pare ca sistemul social e perfect, am spus doar ca functioneaza cel mai bine din istorie. Asta inseamna ca ar putea exista un sistem mult mai bun, doar ca nu a fost descoperit sau aplicat. Dar decat sa traiesc in orice altfel de sistem care a existat pana in acest moment, prefer sa traiesc in democratie.
Esti tare simpatica, imi place cum gandesti.
Dar, pe de alta parte gandeste-te la urmatorul lucru: de ce se castiga enorm, imens de multi bani din publicitate, daca aceasta nu aduce nimic bun ? Respectiv, daca nu si-ar atinge scopul = sa vanda produsele. Pentru ca prinde. Da, intr-adevar tu, eu sau multa lume poate realizeaza si poate fi obiectiva. Dar nu toti sunt asa, imi amitnesc ca povestea mama de o colega de servici la care ii explica asemanarea dintre Jacobs si nu siu ce alta cafea, ca e la fel de buna, sau ceva de genu ala. Nu stiu exact. Si replica colegei respective a fost “da, dar e cu altinaroma!”. Whatever “alintaroma” might mean, ceea ce eu sincer nu cred ca inseamna altceva decat publicitate.
Dar trecand peste asta, nu ma refeream neaparat ca reclamele prind sau nu prind, ci efectiv stadiul de degradare in care s-a ajuns cu reclamele: sa faci reclama la actiunea de a cumpara ? Cat de degrandant e ?
Si da, nu zic, democratia s-a dovedit a fi cea mai buna pana in prezent (desi eu personal sunt adeptul monrahiei, nu ma intreba de ce pentru ca inca studiez subiectul
), dar nu ma refeream la asta. Ma refeream ca din moment ce lumea e cum e, nu cred ca e nici democratia atat de buna pe cat se pretinde a fi. Chiar din contra, cred ca ar trebui regandit tot. Dar, dupa cum spuneam, sunt niste indivizi undeva sus care conduc, la care le convine prea mult totul, ca sa aiba interesul de-a schimba. Omul e lacom, asta e just. Dar nu e lacom in mod natural, ci pentru ca e pervertit. Si e lacom pentru ca are posibilitatea de-a alege sa fie lacom. Daca nu ar mai avea aceasta posibilitate, si daca i s-ar da cu masura, ca sa ajunga la toata lumea, ar fi cu totul altfel. Intr-adevar, cei care conduc merita probabil mai mult pentru ca totusi, conduc o natiune, u ngrup de oameni, etc. Dar intre mai mult si ce au ei acum, diferenta e nemasurabila. E bine sa fie reguli foarte bine puse la punct, care sa tina omul in limitele normale si morale de actiune. Sa nu ia altului de la gura, sa nu fure, sa nu ucida, sa nu seduca sotia aproapelui (ai putea spune aici, cine o opreste sa refuze ? Oare cine ? Chiar, cine o orpeste ?), etc etc. E usor sa spui “nu fa asta”, si e mai greu sa spui celelalte n-1 chestii care sa il ajute pe om nu sa NU FACA ci sa FACA ceva in mod pozitiv, constructiv. Dar odata implementate, eu cred ca … poate nu azi sau maine sau peste 10 ani, dar in timp s-ar simti diferenta. Poate nu e ideea lui Agkelos completa sau sistemul ideal crae ar functiona, dar eu cred in continuare ca democratie a avut sansa de a face ceva bine, si si-a ratat-o.
Apropo de ce ziceam mai sus, sa dai omului cate putin nu tot deodata…mi-am adus aminte de un banc:
In Italia, pe strazile intunecate pline cu artiste ale vietii, vie un BMW. Inceineste, da geamul jos si mergand incet se uita atent la fiecare. La un moment dat ii face semn uneia cu degetul. Tanti se apropie, individul o intreaba:
- Cat ?
- 50 de euro !
- OK, urca sus. Mwerg ei mai incolo, isi face tanti treaba, tipul ii da 100 de euro, gagica super fericita. Se repeta treaba de vreo inca 4 ori, iar a 4-a oara felinarul il nimereste pe tip drept in fata, moment in care tanti are un flashback cu mca l-ar cunoaste:
- Dar te stiu, de unde esti ?
- Din Romania…
- Vai, ce coincidenta, si eu. De unde din Romania ?
- Din Vintu de sus…
- Vai ,dar si eu sunt de acolo!
- Da stiu, ti-a trimis taicat-o 500 de euro dar mi-a zis sa nu ti dau toti deodata ca ii cheltuiesti!
Seara faina!
Vad ca ati inceput sa discutati serios si nu vreau sa intrerup pana cand nu ajungeti la un consens dar vreau sa fac cateva mentiuni referitoare la ce a spus Anelle.
1. Utopiile sunt o necesitate. Sa cauti o rezolvare pe termen lung pentru o situatie fara a lua in calcul ideologia, care prin natura ei e utopica, inseamna sa nu schimbi nimic. Daca vrei sa faci o lume mai buna trebuie sa iei in calcul lumea ideala, sa incerci sa iti dai seama cum ar trebui sa arate, cum ar trebui sa functioneze etc. Dupa ce ai gasit idealul trebuie sa vezi ce anume poate fi pus in practica pentru a schimba situatia in bine. Daca nu iei in calcul idealul nu faci altceva decat sa te invarti in jurul cozii sperand ca va fi mai bine daca oferi o alta nuanta situatiei in care te afli. Mai mult, sa refuzi utopia ca punct de vedere care merita studiat inseamna sa te opui clar sistemului actual. Sistemul actual prin modul de functionare este utopic. Sistemul are la baza libertatea individului, ceea ce practic e o utopie din moment ce legile blocheaza scopul final al sistemului. Legile nu iti permit sa fi liber, dar sistemul actual tinde spre libertate. E o utopie, si nu asa pentru ca ar fi greu de implementat ci pentru ca democratia a fost conceputa ca o utopie, a fost conceputa ca sa nu poata fi atinsa niciodata.
2. Ai spus deja ca de-a lungul istoriei democratia s-a dovedit a fi sistemul care functioneaza cel mai bine. E complet gresit. Uita-te la Tibet, de exemplu. Teocratia s-a dovedit a fi mult mai buna in ceea ce priveste calitatea vietii. Pana cand si-au bagat chinezii nasul in sistemul lor de organizare a fost un sistem bun si din punct de vedere financiar. Democratia nu e altceva decat un compromis nerusinat. Sunt multe alte sisteme care s-au dovedit functionale dar au fost eliminate pentru ca intotdeauna conducerea au avut-o cei care detineau puterea, iar sistemul impus a fost intotdeauna sistemul care le asigura puterea in continuare. Democratia e doar un sistem care ofera putere celor puternici si ii duce inspre sclavie pe cei slabi. Nu e nici de departe un sistem in beneficiul individului, si nici in cele mai frumoase prezentari nu poate fi considerat un sistem functional.
Cred ca intreaga idee a democratiei e sa nu existe nici un om bogat din spate cre sa miste lucrurile. Daca ar fi asa, de ce nu ar fi un sistem totalitar? Dar se numeste democratie pentru ca puterea ar trebui impartita la popor. Prin reprezentanti, care sunt alesi tot de popor. Daca teoretic toti cetatenii Romaniei s-ar prezenta la vot, si toti cei bogati ar alege un candidat si toti cei saraci ar alege un alt candidat, cine credeti ca ar castiga?
). Ei bine, daca tot suntem din Cluj, la vtul de acum din februarie pentru noul primar, eu pana in seara zilei de duminica nici macar nu am stiut ca e ziua votului (am aflat dupa ce s-au inchis sectiile de votare). Nici acum nu stiu cine a candidat sau cine e primar. Eu, si probabil multi altii, tind sa ignor fluturasii aia de sunt inmanati pe strada sau apar in cutiile postale. Dar poate daca unul dintre candidati ar fi avut o campanie REALA pe internet (si nu ma refer la massurile de pe mess) poate as fi auzit de el. Ce vreau sa spun cu asta e ca exista in sfarsit posibilitatea ca nu doar anumite partide sa se faca cunoscute cum a fost pana acum. Exista posibilitatea tehnica sa iti faci o campanie reala cu buget redus. Mai departe, asta inseamna posibilitatea practica a unui numar mai mare de cetateni sa candideze la functii de guvernare si prin urmare mai multe posibilitati pentru alegatori.
Da, in practica nu e asa. De ce? Pentru ca majoritatea au ajuns sa fie atat de “revoltati” incat refuza sa se mai implice in vreun fel. Asa ca doar cei interesati mai actioneaza. Asa ca e normal ca balanta sa incline in favoarea lor.
Exista multe dezavantaje la “ziua de azi”, dar exista un avantaj imens … putem transporta informatia repede, eficient, pe distante mari. Cel mai la indemana exemplu e internetul. De exemplu la alegerile din toamna aparuse ideea cu votul in alb. Informatia a circulat destul de bine, pentru ca tin mine ca un numar destul de mare au votat astfel (poate chiar mai multi daca nu luam in considerare frauda
Dar lucrurile nu se intampla asa pentru ca nu prea mai intereseaza pe nimeni treburile politice. Si nici nu ii condamn, a devenit penibil si plictisitor sa-i vezi pe aceeasi. Eu personal as vrea o schimbare. Dar trebuie sa existe dorinta “publicului”.
Confuzius daca exista o varianta mai buna, as fi mai mult decat bucuroasa sa o accept. Insa aceasta solutie in particular nu cred ca este acea varianta. Sunt de acord cu indemnurile pozitive, chiar este cel mai recomandat mod de educare a copiilor. In general creierul oamenilor nu prea asimileaza cuvantul “nu”, atsfel ca atunci cand spui “nu face aia” va lua lucrul asta ca un indemn… fara partea cu “nu”
Doar ca din nou, pentru acest lucru ar trebui sa luam lucrurile de la zero, ceea ce la o populatie de 6 miliarde de oameni e absolut imposibil. Plus ca atunci cand iti doresti sa implementezi o idee trebuie sa te gandesti la toate posibilitatile. Una dintre posibilitati de exemplu este ca un om, desi indrumat in directia pozitiva, sa actioneze in mod gresit. Ce se intampla atunci? Il pedepsesti sau ii lasi libertatea ?
Agkelos, democratia nu iti promite o libertate deplina. Eu personal nu cred ca libertatea deplina a omului ar face vreun bine cuiva. Sunt sigura ca nici tu. De aceea, din acest punct de vedere, democratia functioneaza. Problema vine din nuante.
Hai sa privim putin continutul sistemului democratic. Avem o constitutie. Constitutia este votata in mod direct de catre cetateni (prin referendum). Practic, din moment ce o consitutie e oficiala inseamna ca cel putin jumatate dintre cetatenii acelui stat sunt de acord cu ea.
Toate legile trebuie sa fie in concordanta cu constitutia. Deci daca ai fost de acord cu consitutia, esti indirect de acord cu legile, nu? Ei bine, aici apare buba. Pentru ca nu putem fi de acord cu toate legile, chiar daca ele sunt in concordanta cu o constitutie pe care am votat-o noi.
Eu sunt de acord cu existenta legilor, cred in ele. Dar CARE legi trebuie aplicate, asta e problema. Si din pacate, nu exista inca posibilitatea practica ca sa ne dam acordul pentru fiecare lege in parte. Eu cred ca ar trebui sa profitam de avansarea tehnologiei. Cum ar fi daca ar exista un fel de site al guvernului unde fiecare cetatean sa aiba cont si de fiecare data cand apare o lege noua trebuie votata de catre cetateni? Online
Da, stiu ca probabil voi ca programatori o sa-mi enumerati un sir de motive pentru care acest lucru n-ar functiona. Dar totusi, e o idee frumoasa, nu? Si cred ca diferenta intre ideea mea si o utopie este ca ideea mea poate fi pusa in practica, chiar daca doar in viitor. In timp ce ideea de a reeduca populatia de la zero este imposibila. Deci cred in idealuri, e bine sa avem idealuri, dar important este ca ele sa fie realiste. Sa porneasca de la un punct 0 existent.
Si in legatura cu ultimul tau paragraf Agkelos, era o disputa veche unde aparuse intrebarea de ce poporul dac a fost asimilat de catre cel roman in doar vreo 200 de ani, in timp ce Transilvania a fost sub ocupatie maghiara cam 1000 de ani si au ramas tot romani. Iar raspunsul era ca o cultura slaba va copia intotdeauna una puternica, dar niciodata invers.
Asadar, daca un sistem ar functiona atat de bine, ar trebui sa se raspandeasca, nu sa dispara. Insa pana la urma care este sistemul care a rezistat si s-a raspandit cel mai mult? Nu democratia? Chiar daca nu iti ofera libertate absoluta, iti ofera totusi mai mult nivel de libertate decat orice alt mod de guvernare. Si pana la urma degeaba incercam noi sa ne gandim ce ar fi mai bine sau ce nu pentru oameni, cu totii isi doresc libertatea. Si vor alege intotdeauna sistemul cu cea mai multa libertate, chiar daca el ar functiona gresit.
Ce spui cu votarea legilor intr-adevar ar fi putin complicat, dar nu imposibil. Daca s-ar forma o echipa de 15-20 de programatori in max. 2 luni ar putea pune la punct un astfel de sistem. Cheltuielile initiale nu cred ca ar depasi 200.000 Euro, iar cele de intretinere ar fi sub 10.000 Euro/luna – ceea ce e foarte putin daca luam in calcul bugetul statului si avantajele care l-ar avea un astfel de sistem. Cu toate astea un sistem de genul asta nu va fi pus in functiune pentru ca ar fi impotriva unui grup restrans de oameni care gestioneaza resursele statelor. Gandeste-te cum ar reactiona firmele mari pentru care tot timpul se scot legi sau ordonante daca marele lor avantaj (santajul) ar depinde de 23 de milioane de Romani, nu de cativa politicieni cu influenta.
Sistemul democrat poate fi corupt, si s-a corupt peste tot unde s-a pus in functiune. Ca exemplu cred ca putem oferi etalonul democratiei, SUA, care nu e altceva decat tarfa companiilor mari si a bancilor (scuzati-mi expresia). La fel e peste tot. Democratia permite influentarea oricarei decizii. Asta e si motivul pentru care s-a raspandit. Democratia a fost impusa peste tot. Nu a fost o alegere a oamenilor. Oamenii au fost obligati sa o accepte – deci nu putem compara cultura cu democratia. Ca sa-ti dau cateva exemple recente in care democratia a fost impusa: Afganistan si Irak. Ei au fost obligati sa accepte democratia. Nu conteaza ca ei aveau propriul sistem. Au fost obligati sa devine stat democrat si asta e motivul pentru care democratia e acceptata tot mai mult.
Ca sa-ti dau si un exemplu ceva mai indepartat, uita-te la Romania si la toate statele care odata cu terminarea razboiului rece au imbratsat democratia. In nici un stat nu s-a pus problema studierii unei alternative si asta pentru ca fiecare stat, inclusiv Romania, era deja tarfa unei puteri democrate (SUA, UK etc). Democratia s-a raspandit pentru a ca fost impusa intr-un mod barbar, si nu a fost impusa degeaba. Stiau cei care au puterea in mana de ce fac asta.
Oricum, discutiile astea nu prea duc nici unde pentru ca indiferent de ce credem noi tot vor fi altii mai influenti care vor profita de sistemul defectuos pentru a ne tine sub control si pentru a ne manipula. Tot ce putem face e sa studiem alternativele si sa incercam o schimbare individuala. Prima data trebuie sa ne schimbam noi, sa fim mai bun, iar in timp sa-i ajutam si pe altii sa se schimbe. Degeaba s-ar schimba radical sistemul daca oamenii nu sunt pregatiti. Prima data trebuie ca fiecare din noi sa isi formeze legaturi solide cu oamenii din jur, legaturi bazate pe dragoste si respect reciproc nu pe interese, si abia apoi vom putea vorbi de o schimbare la nivel de stat sau chiar una la nivel mondial.
Cred ca orice sistem, nu doar cel democrat, poate fi corupt. Apropo de Marx si Engles, nu i-am studiat dar chiar fara sa ii fi studiat, nu exclud posibilitatea ca ei sa fi avut un punct de vedere destul de bun, dar cei care le-au urmat scrierile sa fi luat doar parti care le-au convenit si astfel sa se fi ajuns la ceva rau.
Si ca tot veni vorba, inainte de comunism in Romania a fost monarhie, ceea ce dupa revolutia din 1989 ar fi fost normal sa continue. Chiar daca nu ar fi mers, ar fi trebuit sa fie prima optiune luata in calcul, din respect pentru istoria noaistra si soliditatea pe care o aveam in acele vremuri. Daca nu mergea, asta e…s-ar fi incercat altceva. Putem sa dam vina pe comunism pentru ce s-a intamplat pe perioada aceea, dar nu putem da vina pe comunsim pentru cum o ducem acum.
Marea scapare din teoria lui Marx despre comunism era ca se baza pe faptul c fiecare om ar da tot ce ar putea atunci cand vine vorba de munca. Insa in realitate nu toti oamenii sunt atat de implicati, mai ales ca rezultatul urma sa fie egal pentru toti. Practic, nu exista nici o motivatie in spatele muncii.
Ceea ce ma dezamageste pe mine cel mai mult in toata discutia asta e fapt ca amandoi ati mentionat de cel putin patru ori ca “chestia x nu o sa se intample niciodata pentru ca e impotriva intereselor celor catorva oameni care conduc lumea”. Pai daca gandim asa, atunci practic nu are rost sa mai gandim deloc. Doar pentru ca asta este situatia actuala, nu inseamna ca asta ar trebui sa fie situatia permanenta. Eu cred ca cel mai mare dezavantaj al nostru este lipsa de solidaritate.
E ca si cum asistam cu totii la chestia asta, dar ridicam din umeri si ne plangem de mila.
Conversatia asta nu a demonstrat decat faptul ca avem cu totii idei. Unele bune, altele proaste, unele valabile, altele imposibile… dar stiti cum e, la un brainstorming ai voie orice. Eu cred ca lucrurile ar putea fi schimbate, prin solidaritate. Daca ar fi un grup chiar restrans, de oameni care sa gaseasca o solutie si apoi sa o promoveze, cred ca vocea a 20 de milioane de oameni ar fi mai impotanta decat a celor catorva sute care tin lucrurile in frau.
Si nu, nu ma gandesc la o revolutie, pentru ca sunt impotriva lucrurilor distructive. Dar pot exista si solutii mai pasnice.
Doar prin faptul ca se discuta problemele e un prim pas spre rezolvare. Ca sa rezolvi orice problema trebuie sa o constientizezi si pentru asta e nevoie de dialog. Daca am spus ca ideea prezentata e imposibil de pus in practica nu inseamna in nici un caz ca lucrurile nu pot fi facute mai bine. Nu poate fi aplicata ideea in modul ideal. Practic, daca lumea intelege ce am vrut sa spun si pune in aplicare cate putin din ce am propus aici, se poate face o schimbare serioasa
Da, dar din pacate nu toata lumea iti citeste blogul
)
True
Dar asta nu ma afecteaza prea tare. Blogul e pentru mine, ca sa imi clarific eu ideile si sa le finisez. Din moment ce e informatie publica sigur va fi la un moment dat cel putin o persoana care va citi ce s-a discutat aici si va face o schimbare. Pentru mine e de ajuns. Progresele se fac in pasi mici
Anelle, very true ce ai spus. noi din cauza lipsei de solidaritate am pierdut cel mai mult.
. Stiu ca suna bossy, dar asta era termenul folosit. Respectiv, daca noi incepem de aici de jos udne suntem, sa aplicam o chestie buna, constructiva, poate aduce enorm.
Agkelos, cred ca incep sa inteleg unde bati. Nu trebuie gandit la modul: aia cativa de sus au puterea, noi nu avem ce face asa ca lasa macar ca avem idei si e bine; ci la modul: daca eu stiu cum se poate face bine un lucru, sa nu ii spun celui de langa el nu fa asa, ci sa ii arat cum se poate face – sa dau directive
In ceea ce priveste speeranta in mai bine si solidaritatea, eu mi-am concretizat in fata ochilor un scenariu de genu’: la revolutie oamenii au fost uniti aici in Romania, mai uniti ca niciodata in comunism (si atunci erau, pentru ca era nepretuit faptul ca stiai ca cineva e contra Ceausescu si puteai avea incredere, nu gaseai prea des asa ceva…). La revolutie, multi tineri au iesit pe strazi in spiritul national din solidaritate pentru libertate, au murit. Apoi a ajuns Iliescu la putere, multi au vazut ce se intampla si au facut scandal. Si ce-a facut Iliescu ? A trimis minerii pe ei. Dupa chestia asta, dupa parerea mea, solidaritatea s-a spart in bucati, ca o oglinda care cade jos. Multi tineri itneligenti care ar fi fost in stare de ceva au plecat prin vest, altii au ramas si s-au complacut, si incet incet au devenit nepasatori. Toate astea se pot vedea de exemplu, prin prezenta la vot de-a lungul anilor de la revolutie incoace. de la 80-90% s-a ajuns la 30%. Si mie acesta mi se pare un gol imens in democratia de aici (si poate nu doar aici), ca nu exista o lege care sa impuna prezenta la vot. daca merg 5% din oameni la vot si iese careva cu 90%, toata lumea zice “pfoai, cat o luat ala!”. Cat inseamna 90% din 5% din populatie ? Ce inseamna asta de fapt ? Pentru mine, asta e problema reala i ndemocratie, aceste cateva scurgeri aparent insemnificante care de fapt cladesc o natiune.
Si Anelle, eu n-am zis ca “chestia x nu se poatre din cauza la aia”, am zis ca totul depinde de aia cativa. Aia-s don Corleonii care targ sforile si cum canta ei danseaza aproape un pamant intreg. Pentru ca de fapt, totul se reduce la putere. Au putere pentru ca au bani, deci au la dispozitie toate resursele: arme, oameni de stiinta care paltiti bine inventeaza orice fel de bombe – atomice, nucleare, etc., alti oameni care sa le faca jocul care la randul lor vor avea bani multi si vor avea altii sub ei, etc etc etc.
Totul depinde de ei, dar pe noi nu ne opreste nimeni (inca!) sa avem idei, sa gandim, sa analizam ce nu merge, etc. Doar ca daca chiar ar fi sa punem in practica la nivel inalt, ne-am lovi de aia si ane-ar trebui o strategie.
Si apropo de asta, iar mi-am adus aminte de un banc, as aca sa mai lsoin’ up putin atmosfera
Un batranel merge la emiggari sa isi depuna actele. Doamna de la ghiseu, putin dezorientata il intreaba:
- Dar bine domnule, vad ca aveti o varsta, de ce fix acum v-ati gandit ?
- Din cauza homosexualitatii!
- Pai cum ??
- Doamna draga, pe vremea nazistilor homosexualitatea se pedepsea cu moartea. Apoi cu inchisoarea, acum vad ca e permisa prin lege. Vreau sa plec de aici pana nu devine obligatorie.
Scuze pentru greselile de ortografie, voi incerca sa nu le repet.
^- asta incercam sa spun si eu, daca am merge cu totii la vot, poate puterea ar reveni in mainile poporului. Si nu doar din cauza votului, ci doar daca am arata ca ne pasa.
Da, absolut. Dar din pacate nu e de ajuns doar sa mergem la vot. Trebuie sa fim concret informati, sa avem o judecata clara si reala asupra ce implica alegerea unuia sau altui candidat, ce urmari ar putea aibe, sa ne punem capul la contributie si sa nu ne lasam dusi de promisiuni si fetze frumoase. Pentru ca am senzatia ca acum lumea voteaza – unii din interese/beneficii personale, altii pentru ca le place de un candidat sau altul, altii pentru ca vorbeste frumos unul sau altul, dar nu cerceteaza concret omul, sa vada cine e, cum gandeste bazat pe cum vorbeste, ce istorie are, etc.
Plus, exact cum spuneai – unirea. Sa fim uniti, si cand face unu’ ce nu trebuie, sa iesim in strada de-a dreptul sa aratam ca avem puterea. Nu trebuie sa fim vandali, agresivi, dar cu cap sa ne manifestam in asa fel incat sa se vada clar ca noi avem puterea.
Se pare ca pana la urma am ajuns la un acord
Sunt intru totul de acord ca lumea e una materiala si trebuie sa ne raportam la ea din punct de vedere material, nu putem fi liberi in adevaratul sens al cuvantului din moment ce ne dorim o societate, o organizare. De asemenea nu cred ca e cazul sa aducem religia in discutie, stim mai bine ce a insemnat libertatea pentru religie, gandeste-te emi ca religia ofera solutia cea mai putin libera, ca sa spun asa. Secolele scurse pana acum arata ca de fapt nu ne dorim libertatea absoluta dar pe de alta parte exista milioane de indivizi care se revolta impotriva sistemului. Lumea e oricum paradoxala.
In concluzie nu trebuie sa ne mire paradoxul libertatii individuale. Unii l-ar numi pretul platit pentru o libertate partiala sau cum ai spus si tu o libertate ingradita si protejata. Relativ protejata as spune eu.
Ar putea fi multe lucruri spuse despre libertate. Eu sunt de parere ca libertatea este eronat interpretata tocmai din cauza ca avem prea multa libertate
. Mai mult, cred ca unele ingradiri care vin natural din definitia libertatii nu sunt neaparat ingradiri cat niste conditii care ii ajuta pe toti in egala masura. De exemplu, sa nu furi. E destulk de normal daca te gandesti, ca la fel cum nici tu nu ai vrea sa ti se fure lucruri de catre altii, sa nu furi nici tu lucruride la altii. Evident, aici intram in polemica “and what if ?” cand sunt mii si mii de aspecte, dar cred ca totul se rezuma la moralitate pana la urma. La simtamantul fiecaruia de a fi bun, corect, cinstit, iubitor fata de aproape, si asa mai departe. “Bunele moravuri” cum e numita acest bun simtamant in legistlatia Romaniei. Si conform acestor simtaminte eu cred ca s-ar putea construi un sistem de legi ca directive nu ca itnerziceri, cum zicea Agkelos, care sa ne readuca pe calea cea buna. Dar din pacate, mintea oamenilor e pervertita in asa hal, incat e greu in haosul din cap sa gasesti bunul morav autentic. Erau vremuri cand se stia clar despre astea, dar acum sunt alte vremuri si cum zicea Anelle trebuie sa gandim o posibila schimbare cum am putea-o aplica acum, la oamenii de aici, in asa fel incat sa fie bine pentru toata lumea.
‘neata buna, Alexander!
Ai dreptate daca iei lucrurile superficial, dar daca studiezi putin sistemul religios nu ar fi o problema chiar asa mare. Intr-adevar daca te uiti in istorie o sa vezi multe chestii jenante facute in numele crestinatatii, dar daca studiezi suficient vei vedea ca toate chestiile respective (cruciade, inchizitie etc) au fost facute pe baza sistemului functional nu pe o baza religioasa. Papalitatea, care e vinovata pentru toate chestiile astea, a transformat totul intr-o afacere. Normal ca s-a ajuns la ciudatenii daca a abuzat de increderea oamenilor. Daca in schimb papalitata si-ar fi folosit puterea pentru a promova spiritul crestin autentic, care se bazeaza strict pe dragoste, altfel ar fi stat treburile.
Sa imi spun si eu cateva punctulete de vedere referitoare strict la articol nu si la comentariile care au venit dupa:
1. Exista aceasta tendinta anarhista deoarece fiecare om trage pentru binele personal si deloc sau aproape deloc pentru binele obstesc. Particularizand si mai mult, aceasta anarhie exista si deoarece fiecare trage pentru el personal dar nu incercand sa asimileze foarte bine o meserie de pe urma careia sa isi castige existenta. Exista putini oameni care isi propun, in mod constient si voluntar, ca obiectiv in viata pregatirea profesionala. Japca, relatiile si spaga vor fi intotdeauna la loc de cinste si metodele cel mai des alese pentru a face business. Finalitatea: o societate nu poate sa vieze normal fara oameni pregatiti profesional.
2.Raportandu`ne la realitate si la practica, OMUL NU ESTE O FIINTA LIBERA. Acest cliseu stupid, minciuna chiar indraznesc sa spun, cum ca omul este o fiinta libera, se gaseste cel mai des doar in misticismele religioase, misticisme religioase care mai mult dezinformeaza pe om. Libertate absoluta nu exista deoarece omul este sclavul propriilor sale necesitati biologice in primul rand. Cand omul nu va mai fi dependent de mancare, apa, garsoniera/apartament/casa etc., nu va mai avea necesatiti fiziologice (caca, pipi etc.), nu va mai fi limitat in spatiu si timp s.a.m.d. atunci va fi cu adevarat liber. Toata lupta dintre noi este generata de supravietuire. Este exact aceeasi situatie ca in regnul animal unde ierbivorele se lupta cu carnivorele pentru a supravietui. Partea cea mai trista este ca aceasta lupta pentru supravietuire nu este a noastra ci ne este impusa de catre natura/soarta/dumnezeu. Spuneti`i cum vreti acestei entitati.
Suntem dependenti de un loc de munca si acel loc de munca oricat de stresant ar fi niciodata nu vom renunta la el deoarece nu ne vom mai putea castiga painea de care avem nevoie ca sa nu murim biologic de foame.
3.Cat despre societate, o societate trebuie sa functioneze dupa anumite reguli ca sa poata efectiv functiona. E ceea ce se numeste convietuire. Chiar daca aceste reguli sunt restrictive nimeni nu a zis ca omul are libertate absoluta. Libertatea omului este limitata. Cateodata deprimant de limitata. Limitarea aceasta este datorita in primul rand conditiei umane foarte proaste pe care fiecare dintre noi o primeste de la momentul zero al nasterii.
4.Orice sistem s`ar implementa intr`o societate (ori cu tente capitaliste, ori comuniste/dictatoriale) niciodata nu vor merge lucrurile cum trebuie fiindca Raul nu este al nostru, al oamenilor, Raul nu este creat de noi iar razboiul dintre bine si rau nu este al nostru. Noi suntem bagati in acest razboi dintre bine si rau cu forta. Sau ca sa ma exprim mai plastic, suntem bagati cu japca. Fara consimtamantul nostru.
Salut!
Apropo de ce ai scris, as vrea sa fac niste adugiri cu consimtamantul tau, sau daca nu, atunci sa ofer un feedback. Spune-i cum vrei.
La punctul 1:
Perfect de acord. Oamenii din ziua de azi lucreaza la un job ca sa castige bani, foarte putini sunt orientati pe cariera, parerea mea – pentru ca traim intr-o viteza colosala in care ne mai fiind timp pentru pregatiri prea vaste, multi prefera sa intre direct in job si sa castige bani, sa se pregateasca de-a lungul carierei – pentru cariera. Sigur, nu toti, sunt multi care vor o cariera. Insa un profesor unviersitar de exemplu nu mai e ce era odinioara. Are cunostinte in domeniu, dar nu are cunostinte pedagogice sufiecetnte ca sa fie profesor. Cel putin multi dintre ei, ca evident sunt si exceptii.
Azi dimineata la Impuls la Uzina de dume povesteau astia despre medici, despre cum au trimis cei din consiliul medicilor ghid de buna practica tuturor medicilor din tara, pentru o mai buna intelgere intre medic si pacient. Personal (si spun asta bazandu-ma pe faptul ca de cand sunt mic am avut probleme care m-au tinut aproape de acest mediu) eu ii vad pe majoritatea medicilor ca niste persoane care te privesc de sus, de mila carora depinzi, nu ca si niste persoane care iti fac tie un serviciu CONTRA COST (chiar daca acest cost e suportat de CAS sau de tine personal). In fine, la treaba cu pregatirea profesionala superficiala din zilele noastre iti dau perfecta dreptate. Si cred ca nu doar in Romania se intampla. In Romania se intampla ca spaga si relatiile sa aibe un loc mai insemnat ca in alte state, dar peste tot exista sub o forma sau alta, la un nivel sau la altul.
La punctul 2:
Nu trebuie sa exageram cu libertatea. Termenul libertate trebuie bine inteles. In DEX, termenul libertate e definit ca:
“Posibilitatea de a acţiona după propria voinţă sau dorinţă; posibilitatea de acţiune conştientă a oamenilor în condiţiile cunoaşterii (şi stăpânirii) legilor de dezvoltare a naturii şi a societăţii.”
Deci, posibilitatea de a actiona nu doar dupa propria dorinta si vointa, dar si posibilitatea de a actiona liber in functie de anumite legi. Adica, de exemplu un obiect cade jos si poate urma o traiectorie oarecare sau, limitat de un clindru de exemplu, poate fi fortat sa cada pe o directie anume – respectiv dreapta. Oricum ai lua-o, acel obiect cade pentru ca exista legea gravitatiei. Eu asa vad treaba asta si in domeniul social. Sunt unele legi care dau o buna convietuire, dar toti ar trebui sa aiba aceleasi drepturi in fata legii si sa fie egali din punct de vedere al acesteia. De la cetateanul care vidne mere in piata, pana la arhitectul care proiecteaza o cladire sau la presedintele care conduce o tara, sa politistul care trebuie sa aplice legea in sine, si la senatorul sau deputatul care a generat o anumita lege. Dar legile acestea trebuie in asa fel alese incat sa nu aiba scurgeri, sa nu poate fi interpretat eronat sau diferit, etc. Eu sunt de parere ca legile bunei conduite pe care le simtitm cu totii in inima noastra – un acoperis cald deasupra capului, mancare, dragoste, compasiune, intelegere, discernamant, dreapta socotinta, – sunt doar cateva din principiile care ar trebui sa fie baza absoluta pentru legislatia unui stat. Cum era gravitatia in exemplul de mai sus. ori, atata timp cat omul lucreaza dupa bunul lui plac in mod explicit, si nu se ghideaza bazat pe dragoste, discernamant, compasiune, etc. – nu va putea fi niciodata 100% obiectiv in compunerea legilor, astfel ca acele legi sa vizeze bunul comun nu cel personal. Chiar si cand omul e bine intentionat, va avea putin obiectivism, chiar daca inconstient. Dar de fapt, ca sa revin, omul ESTE o fiinta libera atata timp cat legile ii permit asta. Legile in general sunt bune, pentru ca omul tinde sa fie dezorientat si e bine ca sa fie ceva care sa ii aduca mereu aminte unde se afla, ce are de facut, etc. Citeste mai sus ca s-a mentionat chestia asta, apropo de utopie si idealisme.
La punctul 3:
Libertatea absoluta e buna atunci cand omul are gandirea clara si discernamantul necesar. Atata timp cat nu le are, omul nu merita libertate absoluta pentru ca nu o stie folosi cum trebuie. Si libertatea ii e in asa masura limitata, invers proportional cu procentajul de discernamant si claritate in gandire si abordare. Cu alte cuvinte, acolo unde omul e ghidat de alte instincte decat dreapta cugetare, e bine sa fie cineva sau ceva care sa il opreasca din actiune, pentru ca actiunile lui nu sunt corecte. De aceea sunt bune legile.
Apropo de pucntul 4, razboiul dintre bine si rau nu este al nostru, nu noi il ducem. Dar noi avem puterea de a alege de partea cui sa intram in acest razboi, pentru ca neutrii nu putem ramane. Asta e un fapt. Neutralitatea e prea dezechilibrata ca sa poata fi pastrata. Insa noi avem liberul arbitru de a alege de partea cui sa fim. Nu suntem bagati cu forta, ci pozitia in care ne aflam ne pune in situatia de a trebui sa alegem. Pentru ca noi, oamenii, nu putem exista independent, asa ca trebuie sa alegem pozitia pe care o luam. Ca atare, pentru ca nu suntem independenti si nu putem exista independent, trebuie, intr-adevar, sa alegem de partea cui suntem.